Studiul arată că Marte are vulcani latenți și condiții propice apariției vieții

Redacția
Moderator Redacția 121
Foto: aradon.ro

Marte ar putea fi încă activă din punct de vedere vulcanic, potrivit unor noi indicii descoperite pe „Planeta Roșie”. Suprafața sa adăpostește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, iar semnele recente sugerează că activitatea vulcanică nu a încetat. Această descoperire schimbă perspectiva asupra planetei, considerată uneori inertă, și ridică întrebări despre evoluția sa geologică. Totodată, activitatea vulcanică ar putea crea condiții favorabile apariției vieții, alimentând interesul cercetătorilor pentru posibilitatea ca Marte să fi găzduit sau să găzduiască forme de viață. Informațiile au fost relatate de AFP.

Vulcanismul marțian, încă latent

Vulcanismul de pe Marte a început acum aproximativ 4,5 miliarde de ani. Datarea lavei arată că activitatea eruptivă s-a redus considerabil în urmă cu circa două miliarde de ani, deși cele mai recente erupții au avut loc acum doar câteva zeci de milioane de ani, a explicat Daniel Mege, cercetător la Centrul de Cercetări Spațiale al Academiei Poloneze de Științe și la Universitatea din Berna, precum și autorul principal al unui studiu publicat în revista Science Advances.

Pentru a afla dacă planeta se îndreaptă spre o perioadă de inactivitate vulcanică, o echipă internațională condusă de Alexander Trokhimovskiy, de la Institutul de Cercetări Spațiale al Academiei de Științe din Rusia, a pus în legătură observațiile geologice cu cele atmosferice, a precizat Mege.

Un indiciu în atmosfera marțiană

În apropierea vulcanului Alba Mons, ale cărui dimensiuni sunt impresionante, au fost identificate fisuri formate în urmă cu aproximativ un milion de ani — o perioadă foarte scurtă la scara timpului geologic. La circa doi kilometri deasupra acestora, sonda Trace Gas Orbiter, parte a misiunii ExoMars a Agenției Spațiale Europene, a măsurat nivelul clorurii de hidrogen, un gaz asociat activității vulcanice.

Concentrația acestui gaz din atmosfera marțiană variază în funcție de anotimp. Nivelul său este cel mai ridicat în timpul iernii din emisfera nordică, după care scade aproape complet vara, probabil ca urmare a ciclurilor de praf și apă de pe planeta roșie. Totuși, cercetătorii au observat concentrații ridicate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe versanții lui Alba Mons.

Modelele chimice nu au putut explica această anomalie, a relatat Mege. Geologul a remarcat că, pe Pământ, sulful este de obicei principalul gaz identificat în emisiile vulcanilor activi, urmat de clorura de hidrogen, prezentă în cantități mai mici. În perioadele de repaus ale vulcanilor, însă, raportul dintre aceste gaze se inversează.

În plus, analiza meteoriților marțieni ajunși pe Pământ indică faptul că magma de pe Marte conține de patru ori mai mult clor decât magma terestră. Aceste observații sugerează că cercetătorii au detectat un semnal al vulcanismului latent. Marte nu este geologic moartă în interior, ci se află într-o stare de repaus, potrivit Agenției Spațiale Europene.

Posibile implicații pentru apariția vieții

Descoperirea deschide noi direcții de cercetare privind posibilitatea apariției vieții pe Marte, o întrebare care preocupă de multă vreme comunitatea științifică. Atmosfera planetei este extrem de ostilă vieții terestre, inclusiv din cauza temperaturilor scăzute.

Totuși, condițiile ar putea fi diferite sub scoarța marțiană. „În prezența unui sistem magmatic se declanșează circulația hidrotermală: apa fierbinte din adâncuri și vaporii se deplasează prin fisuri spre suprafață. Credem că viața pe Terra a apărut într-un astfel de mediu. Sistemele hidrotermale pot oferi temperaturi și presiuni stabile în timp, neinfluențate de schimbările din atmosferă. În plus, scoarța marțiană are o compoziție asemănătoare celei terestre și este alcătuită din roci similare. Dacă pe Terra viața a apărut în doar câteva milioane de ani, este posibil ca un proces comparabil să fi avut loc și pe Marte”, a explicat Daniel Mege.

„Rămâne de văzut dacă această viață a reușit să se dezvolte și să supraviețuiască pe termen lung, până în prezent. Răspunsul va veni, ca de multe ori, odată cu trecerea timpului”, a conchis autorul principal al studiului.

Sursa: aradon.ro · 4 noiembrie 2026
Distribuie acest articol